Anul: 712 e.n. Locul: marele Chang’an, însemnând „pace veșnică”. Aceasta este capitala dinastiei Tang, cea mai glorioasă și mai prosperă dintre toate dinastiile Chinei, de-a lungul celor 5.000 de ani de civilizație chineză. Este timpul pentru domnia unui nou „Fiu al Cerului” - împăratul Tang Xuanzong.
Xuanzong nu era fiul cel mai mare al împăratului Ruizong, dar era cel mai talentat. Așa că, având în vedere agitația ce domnea în palatul imperial, Xuanzong a fost ales să moștenească și să preia tronul la vârsta de 27 de ani.
Îi plăcea să studieze Tao sau Calea universului. Xuanzong adesea invita la palatul său pe cei mai cunoscuți maeștri taoiști și, astfel s-a împrietenit cu unul dintre cei „Opt nemuritori taoiști”, maestrul Zhang Guolao, acesta fiind faimos pentru călăritului măgarului invers. Tradiția taoistă este plină de perfomanțe magice, iar practicanții desăvârșiți în cultivare își demonstrau uneori abilitățile lor în fața împăratului. Și apoi, într-o zi, s-a întâmplat.
În primul an de domnie a lui Xuanzong, un maestru taoist l-a invitat pe împărat să facă o excursie neobișnuită - o călătorie până la Palatul Lunii. Bătrânul taoist și-a aruncat pămătuful (obiect specific maeștrilor taoiști n.t.) către cer, iar acesta s-a transformat într-un pod de argint gigantic care se întindea spre ceruri, pierzându-se din vedere în direcția satelitului Pământului. Taoistul și împăratul au pășit pe pod și au părăsit planeta.
Bătrânul taoist și împăratul tot urcând spre lună, brusc se treziră orbiți de o mare luminiscență ce apăru în fața lor. Tot apropiindu-se de lună, s-au trezit în fața unei porți ce aparținea unui mare oraș. Taoistul a explicat că aceasta era Palatul Lunii.
În Palatul Lunii, dansau frumoase zâne cerești. Unele călăreau păsări albe magice, în timp ce altele cântau la instrumente muzicale și dansau într-o curte spațioasă, înconjurată de plante perene verzi.
„Ce costume poartă ele ?” l-a întrebat Xuanzong pe bătrânul taoist.
„Aceastea se numesc „Fuste curcubeu, paltoane de pene ”, a răspuns taoistul. „Ei cântă o melodie numită „Melodia norului violet”.
Xuanzong și-a fixat melodia în memorie. Curând, scurta lor vizită pe lună se termină, astfel că bătrânul taoist și Xuanzong au coborât înapoi pe Pământ, în curtea palatului imperial din capitala Chang’an. Acolo, în liniștea nopții luminată de privirea aprinsă a lunii, Xuanzong aproape că auzea tonul dansului zânelor cerești. Repede a pus pe hârtie muzica și dansul.
Până în zilele noastre, continuă să fie interpretată melodia „Fuste curcubeu, paltoane de pene”, aici pe Pământ. Poate că, într-o bună zi, domnișoarele cerești ale Palatului Lunii vor coborî să ne binecuvânteze cu o vizită.
Dansul Shen Yun din 2013, Călătoria împăratului către Lună a fost inspirat din această poveste.
